O cercetare efectuată de Fundația Progress care analizează percepțiile copiilor și adolescenților din mediul rural și urban mic asupra comunismului și deschiderea lor față de metode educaționale alternative.
Având în vedere cercetările existente pe piață deja pe această temă, în special sondajul “Percepția populației cu privire la regimul comunist. Reperele nostalgiei” realizat de INSCOP, ne-am propus să confirmăm măsura în care aceste rezultate sunt replicate în particular la tinerii din mediul rural din România. Așadar am proiectat o cercetare care măsoară atitudinile pre-adolescenților și adolescenților referitoare la comunism și relația dintre aceștia și persoana din imediata vecinătate – familie și comunitate, care au trecut prin acea perioadă și modul cum această interacțiune le afectează atitudinea.
Cercetarea a fost realizată în prima parte a lunii decembrie 2025, prin aplicarea unui chestionar online pe un eșantion de 119 respondenți. Structura eșantionului este următoarea:
- 49% fete și 51% băieți
- 62% dintre respondenți provin din mediul rural
- vârsta medie a participanților este de 13 ani
Chestionarul a inclus întrebări privind interesul față de comunism și despre importanța acestuia, nivelul perceput de informare și percepția generală asupra perioadei comuniste; întrebări referitoare la sursele de informare utilizate; itemi privind interesul pentru metode educaționale alternative (videoclipuri tip povestiri digitale, interacțiune cu martori direcți); întrebări deschise care au permis respondenților să își exprime opiniile personale cu privire la importanța cunoașterii modului de viață din comunism.
Datele cantitative au fost analizate, prin calcularea frecvențelor, procentelor și a coeficienților de corelație Pearson. Răspunsurile deschise au fost analizate prin intermediul analizei de conținut, folosind ca unitate de analiză tema. Răspunsurile la întrebările deschise au avut rolul de a ilustra și a aprofunda rezultatele statistice.
Răspunsurile analizate rezultă din întrebări generale privind interesul pentru problematica comunismului, nivelul perceput de informații pe care le au adolescenții și preadolescenții și percepția la nivel general despre regimul comunist din România. Am urmărit apoi să aflăm de unde își iau aceștia informațiile și care este valența atitudinilor în cazul persoanelor apropiate. Am sondat de asemenea și gradul de interes pentru a afla informații suplimentare și de la prima sursă, nemijlocite.
Câteva rezultate care pot fi evidențiate sunt:
- 69,7% dintre respondenți se declară destul sau foarte interesați de perioada comunistă din istoria României. Acest procent indică un interes semnificativ pentru subiect, în ciuda distanței temporale față de perioada analizată.
- 52% dintre respondenți consideră că mai degrabă nu au informații suficiente pentru a-și forma o opinie obiectivă despre regimul comunist. Această discrepanță între interes și nivelul perceput de informare sugerează existența unui gol educațional, în care curiozitatea și interesul tinerilor nu sunt susținute de resurse adecvate sau de abordări educaționale accesibile.
- În ceea ce privește evaluarea generală a perioadei comuniste, 66% dintre respondenți consideră că aceasta a fost mai degrabă o perioadă negativă.
- Respondenții indică faptul că 40% dintre adulții din gospodăriile lor consideră comunismul o perioadă bună pentru ei, în timp ce 13% dintre copii nu pot aprecia sau nu cunosc opinia adulților.
- 51% dintre respondenți afirmă că observă o oarecare nostalgie față de perioada comunistă în rândul adulților, în timp ce 28% dintre ei nu pot evalua acest aspect.
- La întrebarea despre sursele de informare ale respondenților cu privire la comunism, se indică faptul că familia joacă un rol central în transmiterea cunoștințelor (părinți – 63,9% și bunici – 61,3%).
- 76% dintre respondenți sunt destul sau foarte interesați să urmărească videoclipuri scurte, tip povestiri digitale, realizate de persoane care au trăit în comunism.
- 67% ar dori să interacționeze direct cu autorii acestor povestiri.
- 76% dintre respondenți consideră important ca generația lor să studieze mai mult despre comunism, iar 54% declară că ar dori să fie implicați activ într-un proiect educațional pe această temă.
Analiza calitativă a răspunsurilor deschise aduce un plus de profunzime rezultatelor cantitative și susține concluziile desprinse din literatura de specialitate. Temele recurente identificate: prevenirea repetării istoriei, aprecierea libertății, înțelegerea experiențelor generației adulte și dezvoltarea gândirii critice, arată că adolescenții posedă deja o atitudine civică privind importanța cunoașterii trecutului. Potențialul educațional al unor abordări adecvate este întărit de înțelegerea legăturii dintre melancolia pentru trecut, responsabilitate și viitor, chiar și în lipsa unor cunoștințe istorice vaste.
Iată câteva exemple de răspunsuri referitoare la ideea că înțelegerea trecutului funcționează ca un mecanism de protecție pentru viitor: „Ca să nu se mai repete comunismul”, „Pentru a nu repeta aceleași greșeli” sau „Istoria este sortită repetiției celor care nu au învățat nimic din ea”. De asemenea, comunismul este perceput de ei ca un reper de comparație care ajută la conștientizarea prezentului: „Să ne putem bucura de momentele de acum și să nu ne plângem”, „Pentru că vom putea compara și aprecia vremurile de astăzi” sau „Învățăm să fim mulțumiți de ce avem”.
În concluzie, cercetarea confirmă relevanța teoretică a literaturii despre nostalgia comunismului, învățarea intergenerațională și educația istorică, demonstrând că aceste concepte se reflectă concret în nevoile copiilor și adolescenților și în crearea unor percepții reale. Importanța rezultatelor constă nu doar în descrierea unei realități existente, ci și în identificarea unor direcții clare de acțiune educațională. Integrarea metodelor alternative de învățare, care valorifică dialogul intergenerațional și storytelling-ul digital, apare ca o soluție viabilă pentru reducerea confuziei, combaterea idealizării trecutului și dezvoltarea unei raportări critice și informate față de regimul comunist.
Citește întreaga cercetare AICI.
