Realitatea Virtuală este noua inovație ce are acum acces în bibliotecile publice din lume.
Spre deosebire de Realitatea Virtuală care crează un nou cadru al prezentului, Realitatea Augmentată adaugă plus de valoare lumii exterioare în format 3D prin utilizarea codurilor QR/2D ce pot fi citite de telefoanele mobile.
Realitatea augmentată este folosită de mai mulți ani în industria cinematografică, în filme celebre precum Iron Man, aplicații pentru smartphone și video-uri.
Jocuri și aplicații precum Pokemon Go folosesc acest tip de realitate pentru a transpune diverse obiecte virtuale în realitatea existentă. Aplicația Ikea Place folosește această tehnologie pentru a ajuta clienții să decidă care sunt elementele de mobilier cele mai potrivite pentru locuințele lor.
Adevărul este că generația Z este generația Digitalului și nu putem omite faptul că tehnologia nu numai că îi atrage pe tineri, ci ei sunt nativi în utilizarea ei. Digitalizarea, cu toate că are și aspecte negative, ce nu trebuie ignorate, poate aduce din nou cetățenii de toate vârstele în bibliotecile publice, hub-uri ce pot avea acest rol, de centre de dezvoltare a populației.
Istoria Realității Augmentate începe din 1957 când Sensorama a fost inventată, văzută atunci ca o mașină a timpului. Simulatorul Sensorama devine funcțional din 1962 și poate crea imagini 3D sau chiar filmulețe: „Simți că te aflii pe o motocicletă în mișcare, iar vântul îți bate prin păr”, aceasta este una din descrierile efectelor aparatului.
Un video de prezentare a Sensoramei se găsește pe youtube:
În 1992, a fost folosită pentru prima dată structura „Realitatea Augmentată” când compania Boeing a utilizat această tehnologie pentru proiectarea părților avioanelor ce urmau a fi asamblate, astfel încât inginerii să aibă imaginea de ansamblu asupra a ce urmau să facă aeronevei.
De atunci, realitatea modificată a evoluat foarte mult, ajungându-se să se folosească în prezent și în bibliotecile publice din lume pentru diverse activități.
Generația Z și evoluția digitalului din perspectiva lui Alin Grămescu, Digital Communication Coordonator la Fundația Progress, Co-Fondator European Heroes, Inițiator Milenialli și Iubesc Studenția:
Sunt șanse mari ca această nouă tehnologie să fie inclusă și în bibliotecile publice din România, poate în 10 sau 20 ani.
