E musai sa-ti spunem...

Mar24

Raport: Oportunitățile mediului online pentru educația adulților. Cartea albă

Categorii //Stiri

IDEA

Acest text reprezintă Anexa 3 a raportului care este disponibil în limba engleză sub  denumirea completă Real Opportunities for Adult Online Education. White Paper.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului Learning Circles In Libraries, implementat de  Information Society Development Foundation în parteneriat cu: Peer 2 Peer University (Statele  Unite ale Americii), Stadtbibliothek Kőln (Germania), Progress Foundation (România), Biblioteca  Lucio Craveiro da Silva (Portugalia) și Suomen eOppimiskeskus ry (Finlanda). Proiectul este finanțat de către Programul Uniunii Europene Erasmus+ (Acțiunea Parteneriate Strategice – pentru  Educarea Adulților). Obiectivele proiectului sunt: facilitarea accesului adulților la conținutul online  folositor, sprijinirea adulților în dobândirea de cunoștințe și ajutarea adulților în dezvoltarea unor abilități de învățare pe tot parcursul vieții. În ceea ce privește activitățile proiectului, ne  propunem să instruim bibliotecarii din bibliotecile publice să ofere un nou serviciu – “Cercuri  de învățare” și apoi să facă disponibile resursele educaționale necesare pentru ca o persoană  să poată fi autodidactă, să își îmbunătățească abilitățile și să își dezvolte cunoștințele.

Raportul Real Opportunities for Adult Online Education. White Paper include o analiză a situației educației  pentru adulți, cu accent pe învățarea online, în cadrul țărilor în care este implementat proiectul Learning  Circles in Libraries (Finlanda, Germania, Polonia, Portugalia, România). Scopul principal al acestuiraport este acela de a oferi sprijin bibliotecarilor și altor educatori care lucrează cu adulții pentru a-i  ajuta în dezvoltarea cunoștințelor, îmbunătățirea abilităților și intensificarea atitudinilor care le sunt  folositoare la locul de muncă. Autorii își doresc, de asemenea, să inspire autoritățile, alți actori interesați  sau lideri locali, care sunt în căutarea unor metode inovative și eficiente de educare a adulților.

Anexa, cu titlul Oportunitățile mediului online pentru educația adulților. Cartea albă, conține atât  traducerea concluziilor și recomandărilor elaborate de partenerii proiectului Learning Circles in  Libraries (care au fost incluse și în raportul Real Opportunities for Adult Online Education. White Paper),  cât și concluzii și recomandări realizate de fiecare țară participantă, referitoare la situația națională. Raportul Real Opportunities for Adult Online Education. White Paper este disponibil aici: http://bit.ly/Learning_Circles_White_Paper.

Concluzii

Ca urmare a eforturilor noastre de a realiza o  imagine generală – în măsura posibilităţilor – a  situaţiei educației adulților în țările noastre (cu  accent pe învățarea online) cuprinzând stilurile  de învăţare ale adulţilor, nevoile, preferințele  și barierele cu care se confruntă aceştia, am  formulat mai multe concluzii care pot servi  drept bază de recomandări pentru factorii de decizie, bibliotecari, educatori sau oricine  interesat de ideea Cercurilor de Învățare, precum şi de educația adulților în general.

În primul rând, concluziile noastre au confirmat  presupunerea anterioară potrivit căreia  situația educației adulților (inclusiv educaţia  online) variază dramatic între anumite țări din  Europa. De asemenea, acestea ne-au permis să  explicăm – într-o oarecare măsură – motivele  acestor diferențe, pe care le considerăm o  oportunitate ce ar putea ajuta la depășirea  barierelor existente în unele țări prin schimbul de experiențe și bune practici și de asemenea,  la identificarea soluțiilor “încercare si eroare”  care ar putea fi implementat în alte țări. În cazul țărilor în care nivelul de participare  al adulților la diferite forme de educație  formală, non-formală și informală este ridicat  (cum ar fi Finlanda sau Germania) politicile  naționale, strategiile și sistemul educațional  iau în considerare nevoile diferitelor grupuri  de populație adultă inclusiv ale grupurilor defavorizate. Importanța învățării pe tot parcursul  vieții a fost recunoscută în rândul factorilor de decizie, ceea ce se reflectă în strategiile  naționale, programe și curricula de predare.  Aceștia au un număr mult mai mare de parteneri  implicați în implementarea ofertei educaționale  adresate persoanelor adulte, ceea ce face ca  această implementare să fie mai eficientă și mai bine adaptată la nevoile adulților. Statutul  socio-economic al acestor țări (cu referire la  locuitorii lor dar și la sistemele educaționale  formale și la alte instituții implicate în educația  adulților) au, de asemenea, o contribuție. Cu toate acestea, chiar și în țările în care  educația adulților este ceva obișnuit (cum ar  fi Finlanda), rezultatele cercetărilor arată că  persoanele cu un nivel mai înalt de educație  și în general, oameni mai bine calificați, sunt cei care iau parte frecvent la activități  educaționale adresate adulților. Ceea ce se  poate conduce la concluzia că educația adulților  este folosită mai ales în rândul persoanelor care au deja un anumit nivel de educație.

Motivele pentru care persoanele adulte  se angajează în diferite forme de educație (inclusiv educația online) pot varia în anumite  țări dar sunt, cel mai adesea, legate de muncă.  Se pare că adulții-elevi se înscriu la cursuri  sau folosesc alte oportunități educaționale,  deoarece doresc să-și dezvolte competențele  profesionale sau să-și crească oportunitățile  de carieră. Dar, în acele țări în care educația adulților este un fapt mai puțin obișnuit,  beneficiile sale chiar și în domeniul dezvoltării  profesionale nu sunt pe deplin recunoscute.  Conform unui sondaj realizat în Polonia, chiar și  companiile private nu folosesc educația digitală  ca mijloc de educare a angajaților lor, iar piața  cursurilor online este considerată o nișă.

Motivele pentru care nu se folosește oferta  educațională adresată persoanelor adulte  sunt, de asemenea, destul de similare în toate  țările noastre: lipsa unei oferte interesante  corespunzătoare nevoilor sau așteptărilor  oamenilor, lipsa de timp (din cauza obligațiilor legate de muncă sau de familie), conștientizarea  scăzută a existenței resurselor și în special, în cazul grupurilor defavorizate – competențe  insuficiente și motivație scăzută. În unele țări nu există instituții care să ofere  cursuri educaţionale sau alte oportunități  pentru educare adulților. În alte țări, oferta  educațională – accesibilă și disponibilă  publicului larg – este insuficientă. Bibliotecile publice se numără printre instituțiile  de învățământ nonformal, care oferă gratuit  cursuri, ateliere și alte oportunități pentru toți  adulții interesați. Cu toate acestea, bibliotecile  publice sunt instituții formale ce țin de domeniul  culturii, ceea ce înseamnă că au mai puține  oportunități financiare pentru a implementa  proiecte educaționale și de asemenea, se  confruntă cu restricții legale (de exemplu legea  mai puțin favorabilă a drepturilor de autor). Există unele diferențe în ceea ce privește datele,  care arată cine sunt de fapt grupurile defavorizate  în anumite țări și care adulți studiază mai puțin  frecvent. De exemplu, în Finlanda, reprezentanții  primei generații de imigranți (în special femeile  imigrate needucate) se numără printre grupurile  defavorizate, în România și Polonia – persoane în vârstă care locuiesc în mediul rural, iar în  Germania și Portugalia – șomeri și rezidenți cu un  nivel scăzut de calificare. Dar, chiar și locuitorii educați, activi din punct de vedere profesional  nu folosesc destul des oportunitățile educației  continue din cauza credințelor lor cu privire la,  de exemplu, vârsta lor, nivelul de competențe sau  lipsa de experiență. Unii oameni tind să creadă că învățarea online este de calitate inferioară  față de educația tradițională „față în față”, alții  se simt inconfortabil în mediul digital – aceste  bariere pot fi accentuate de acele cursuri online  care pot fi la rândul lor prost concepute sau  prost organizate. Bariera lingvistică este, de  asemenea, considerată un obstacol, în special  în cazul imigranților sau atunci când oferta educațională este disponibilă într-o limbă străină  (deși aceste resurse pot fi oferite gratuit și  conțin cunoștințe valoroase, de bună calitate).

Una dintre concluziile deosebit de importante  este că oferta educațională adresată adulților  ar trebui să conțină „cunoștințe practice” – care pot fi utilizate în viața profesională sau personală  și care vor ajuta la rezolvarea problemelor  zilnice. Cu atât mai atrăgătoare pentru adulți vor fi cursurile care îi vor ajuta să își dezvolte  abilitățile și să-și extindă cunoștințele despre  subiecte legate de locul de muncă, dar și despre  alte subiecte de interes. Oferta de învățare ar trebui să fie bine concepută și adaptabilă  la nevoile și preferințele adulților. Din păcate,  în majoritatea țărilor o astfel de ofertă este indisponibilă, limitată sau este greu de accesat.  Chiar și în Finlanda, unde educația adulților  este foarte un fapt comun și mulți finlandezi  profită și de oferta de învățare digitală, a fost identificată o dificultate în a găsi cursurile online  existente, din cauza lipsei unui punct de acces  valid – un centru sau o platformă care să integreze  resurse de învățare disponibile (și verificate). Uneori, cursurile valoroase sunt disponibile  gratuit, dar numai pentru o perioadă limitată  de timp, deoarece fac parte- de exemplu-  dintr-un proiect finanțat de UE, ale cărei  restricții bugetare nu permit întreținerea cursului după finalizarea proiectului.

Pentru a rezolva barierele pe care le întâmpină  grupurile defavorizate (dar si alte persoane care  nu beneficiază – din diferite motive – de educația  adulților) este necesar un sprijin specific, oferit  de un educator calificat (profesor, instructor,  îndrumător, facilitator etc.) și / sau comunitatea  cursanților. Conform concluziilor noastre, aface parte dintr-o comunitate și posibilitatea  de a primi ajutor sau îndrumare din partea altor  membri poate fi un stimulent esențial pentru persoanele care nu participă la educația adulților.  Ei ar putea încerca să folosească acest mediu –  comunitatea de învățare – nu numai din motive  educaționale, ci și din motive sociale, de exemplu  pentru a întâlni alte persoane (trebuie menționat  faptul că singurătatea devine o problemă din ce  în ce mai importantă în societățile moderne).

În ceea ce privește educatorii, am identificat  probleme (în toate țările noastre) în ceea ce  privește pregătirea lor pentru a servi drept  îndrumători, formatori, facilitatori, etc., în  mediul digital. Un astfel de rol necesită un set  specific de abilități, inclusiv competențe digitale,  cunoașterea ofertei educaționale disponibile  online (cu capacitatea de a evalua calitatea  cursurilor), dar și capacități sociale și diverse„abilități soft” (pentru a sprijini persoanele care  provin din diferite medii rezidențiale, grupe de  vârstă și niveluri de pregătire). Cursurile sau  studiile care ar permite dezvoltarea unor astfel de  competențe sunt inexistente sau rare, cu excepția  unui curs portughez e-Trainer care pregătește  educatorii pentru predarea cursurile online. Presupunem că o soluție la unele provocări  enumerate mai sus ar putea fi implementarea  metodologiei Cercurilor de Învățare. Alte  probleme ar putea fi rezolvate prin eforturile  coordonate ale diferitelor părți interesate,  care operează la nivel internațional (european), național, regional sau local. Acesta este motivul  pentru care am formulat câteva recomandări privind strategiile, politicile și activitățile care,  credem noi, ar trebui întreprinse pentru a crește  numărul de persoane care beneficiază de educația  online, precum și de învățare continuă în general.

Recomandări:

Cu privire la politicile ce pot fi  implementate la diferite niveluri (naționale,  regionale, europene, locale):

•Politicile, strategiile și programele  existente ar trebui să pună mai mult  accent pe nevoile educaționale ale  adulților (după criterii ce privesc locul de  rezidență sau nivelul de vulnerabilitate),  să implice mai multe părți interesate  reprezentând diverse sectoare și niveluri,  inclusiv instituțiile de educație formală și  nonformală, întreprinderi, ONG-uri etc.

•Strategiile și propunerile de politici  menționate mai sus ar trebui să asigure  instrumente financiare care să abordeze  provocările identificate (cum ar fi lipsa infrastructurii relevante, lipsa de  competențe, educatori necalificați, etc.);

•Includerea în programele naționale și  în documentele strategice ar trebui să  încurajeze diversele părți interesate  să se implice în educația adulților (de exemplu, companii private care pot oferi  un conținut educațional de înaltă calitate  în cooperare cu instituțiile și organizațiile  care operează în domeniul educației);

•Este necesară o mai mare coordonare  a diverselor inițiative pentru a evita  duplicarea și a permite eforturi mai  eficiente (de exemplu, coordonarea  între activitățile instituțiilor de  educație formală și nonformală);

•Rolul bibliotecilor publice și ale altor  instituții și organizații care nu aparțin sistemului formal de învățământ, dar, de  fapt, desfășoară activități educaționale,  ar trebui recunoscut prin politici  naționale, regionale și locale, care, în  consecință, ar trebui să fie reflectate în acte juridice relevante (de exemplu  cu privire la drepturile de autor);

•Sunt necesare mai multe eforturi în  sistemul de educație formală pentru a  pregăti cetățenii pentru a deveni cursanți  pe tot parcursul vieții (ceea ce presupune „ a învăța cum să învețe” competențele  incluse în programele naționale, profesori  și educatori de diferite niveluri pregătiți  să învețe abilitățile necesare etc.) ;

•Este nevoie de investiții continue  în tehnologie (infrastructură digitală, infrastructură a instituțiilor  locale) și competențe (alfabetizare  digitală, alfabetizare media).

Cu privire la advocacy și promovare:

•Factorii de decizie (atât la nivel național,  cât și la nivel local) ar trebui să fie  conștienți de deficiențele cauzate de  participarea scăzută a adulților la viața  educațională post studii formale; în acte juridice relevante (de exemplu  cu privire la drepturile de autor);

•Autoritățile locale ar trebui să fie  conștiente de rolul bibliotecilor publice  ca instituții ale educației nonformale (ce  oferă oportunități de educație tuturor);

•Cetățenii adulți ar trebui să fie mai  conștienți de beneficiile pe care educația  le are pentru ei (inclusiv educația online),  nu numai în domeniul în care muncest, ci și  ca mijloc de dezvoltare personală generală  (care va îmbunătăți calitatea vieții lor);

•Învățării online ar trebui să-i fie construită  o „fațeță accesibilă” și avantajele sale  subliniate în cadrul activităților de  promovare (cum ar fi flexibilitatea,  disponibilitatea gratuită sau costuri, fără presiune, facilități pentru persoanele  cu dizabilități, suport și feedback  instantaneu de la un tutore, certificate care urmează să fie eliberate, comunitatea  studenților – o șansă de socializare etc.).

Cu privire la conținutul și organizarea învățării:

•Ar trebui să se acorde mai multă atenție  calității ofertei educaționale adresate  adulților: cunoștințe practice, adaptate  nevoilor adulților, organizare convenabilă,  proceduri și interfețe ușoare, flexibilitate,  proiectare bună, navigare clară care  permite utilizatorului să răspundă rapid la întrebarea „Care e avantajul meu?” care urmează să fie eliberate, comunitatea  studenților – o șansă de socializare etc.).

•Este necesar un centru, o platformă sau  o bază de date care să integreze o ofertă  educațională mai mare (de exemplu, un număr de cursuri de bună calitate,  verificate cu privire la calitatea acestora,  disponibile gratuit sau la costuri reduse);

•Cursurile de limbi străine bine concepute  și accesibile, disponibile online ar putea fi  un stimulent pentru ca mai mulți adulți să  se implice în educația online a adulților;

•Cursurile online ar trebui să includă  sarcini care să permită cursanților  să dezvolte abilități specifice și  relevante pentru nevoile lor, dar să  ofere și posibilități de socializare (de  exemplu, lucrând în grupuri mici).

Cu privire la profesori:

•Educatorii ar trebui să fie sprijiniți mai  mult de sistemul educațional formal  (prin cursuri, studii, manuale, materiale  educaționale, sfaturi și îndrumări), dar  și prin rețele sau comunități de practică  (cu instrumente specifice care susțin  rețelele și comunitățile) – în acest fel și-ar putea împărtăși cunoștințe,  experiențe și s-ar putea sprijini reciproc;

•Experții (lideri, „supertraineri”) ar  trebui selectați, instruiți și lor să le  fie furnizat un sprijin continuu;

•Trebuie acordată o atenție nu numai  competențelor digitale și alfabetizării  media, ci și „abilităților soft”, cum ar fi  competențele pedagogice, abilitățile de  comunicare, abilitățile multiculturale,  cunoștințele despre cum să se lucreze cu  adulții, persoanele în vârstă, persoanele  cu dizabilități, migranții, etc.

Principalele concluzii şi  recomandări – România

Principalele concluzii:

•România prezintă una dintre cele mai  scăzute rate de participare a adulţilor la  educatia online din UE precum si una dintre  cele mai scăzute rate de alfabetizare IT.

•Nu există un cadru naţional oficial  pentru stimularea sau recunoaşterea competenţelor dobândite prin intermediul  educaţiei online nonformale.

•Puţinele platforme de cursuri  online dezvoltate prin finanţări UE  sunt slab concepute, depășite și le lipseşte sustenabilitatea odată  cu încetarea finanțarilor UE.

•Singurele opțiuni de înregistrare în  învățământul online pentru adulții români  sunt uni-versitățile, companiile private  sau platforma privată Moodle – unde  majoritatea cursurilor sunc contra cost.

•În sistemul școlar românesc nu se pune  accent pe învățarea continuă, pe tot  parcursul vieții, astfel, combinat cu lipsa  de competențe IT educația online nu  prezintă o opțiune facilă pentru adulți.

•Adulții români care folosesc educația online o fac în scop de recalificare  sau de califi-care, iar aceştia sunt  deja persoane educate.

•Persoanele din mediul rural și persoanele  de sex feminin sunt în cea mai mică măsură  potențiali participanți la educația online.

•Motivele pentru care adulții români  aleg educația online sunt asemănătoare  cu cele ale participanților din alte țări  UE, punându-se poate un accent mai  mare pe faptul că angajatorii insistă să transfere instruirile față în față în  instruiri online datorită costurilor mai  scăzute pe care acestea din urmă le au.

•Aceste constatări sunt în concordanță  cu rezultatele testelor PISA din toate  țările OCDE, unde elevii români se  poziționează pe ultimul loc în UE la  matematică, lectură și științe.

Recomandări:

•Datorită ratei mari a abandonului şcolar  în rândul adolescenţilor, educația online  s-ar putea dovedi a fi un instrument  benefic pentru educația remedială și  creșterea compe-tențelor persoanelor  care doresc să intre pe piața muncii.

•România are nevoie să producă un capitol  diferit în Agenda Digitală cu măsuri  concrete și investiții bugetare pentru  stimularea utilizării educației online.

•România trebuie să crească abilitățile  digitale generale ale populației adulte  prin inter-mediul bibliotecile publice  sau cu sprijinul ONG-urilor.

•România trebuie să crească atenția  acordată învățării continue și  îmbătrânirii active, începând cu școala  primară până la universitate.

Raportul complet aici: bit.ly/Learning_Circles_White_Paper


Referinţe:

Romanian students do a little better in PISA testing but their results are still way below average. Availa-  ble at: https://www.romania-insider.com/romanian-students-pisa-testing-results-still-way-average,  accessed 17 June, 2019.

Romania Insider. 2015. Studenții români se descurcă puțin mai bine la testarea PISA, dar re-zultatele lor  sunt încă mult sub medie. Disponibile la adresa: https://www.romania-insider.com/romanian-student-  s-pisa-testing-results-still-way-average, vizualizat pe 10 Octombrie 2019.



Stiri

Criza economică va distru...

30-03-2020

Criza în care deja a intrat s...

Raport: Oportunitățile m...

24-03-2020

IDEA Acest text reprezintă An...

#CodamAcasa – Întâlnir...

#CodamAcasa – Întâlnir...

20-03-2020

În această perioadă, în ca...

Calea Plevnei Nr. 29, Et. 1, Ap. 3, sector 1, București, cod poștal 010221

Tel

Email: office@progressfoundation.ro